Legea privind Colegiul Geodezilor a intrat în vigoare, marcând un moment crucial pentru întreaga industrie. Dar ce înseamnă acest pas important pentru profesioniștii din domeniu și pentru societate, în ansamblu? În rândurile următoare, Bogdan Jinga, CEO-ul DTG, ne împărtășește o perspectivă personală asupra impactului acestei noi legi și a implicațiilor sale practice.

Cu o experiență bogată în domeniu, Bogdan a urmărit îndeaproape transformările prin care a trecut profesia de geodez. De la vechiul sistem de autorizare ANCPI până la noile reglementări, el ne oferă o perspectivă unică asupra evoluției modului de întocmire a documentațiilor cadastrale și ne împărtășește viziunea sa asupra viitorului acestei discipline.

Așadar, iată ce ne spune Bogdan despre această nouă etapă a geodeziei românești:

“Încă îmi amintesc cu claritate momentul în care domnul profesor Iohan Neuner ne-a anunțat, cu un entuziasm contagios, înființarea Ordinului Geodezilor din România. Profesorul Neuner fusese decanul Facultății de Geodezie și tocmai devenise rectorul UTCB. Acesta ne povestea cu mândrie despre breasla noastră și despre ce urma să se întâmple prin înființarea OGR, o instituție care avea să susțină exercitarea unei profesii liberale și apolitice.

Pe atunci, eram un student idealist, plin de speranțe pentru viitorul profesiei noastre. Îl admiram foarte mult pe profesorul Neuner, care mă inspira și mă motiva să devin un profesionist desăvârșit.

Între timp, OGR-ul a dispărut. La fel și aprecierea în profesia noastră. Asemănarea cu alte profesii respectate, precum notari, arhitecți, avocați, de care vorbea dl Neuner nu s-a mai întâmplat, iar influența politicului în lumea cadastrului este parcă mai prezentă.

Visul unei bresle unite pare acum să prindă din nou contur. Legea privind înființarea Colegiului Geodezilor reprezintă un pas crucial în reconstruirea unei profesii care a avut atât de mult de suferit.

Legea nr. 267/2024 a fost promulgată pe 29 octombrie 2024. Este sau nu este necesară această lege? Avem nevoie de o instituție care va avea un rol în asigurarea respectării standardelor profesionale, în promovarea eticii în meserie și în reprezentarea intereselor geodezilor români?

Răspunsul este simplu: lipsa unui cadru legal clar și a unei reprezentări puternice a profesiei a permis ca interesele politice să prevaleze asupra celor profesionale.

Trăim într-o perioadă în care ANCPI deține un monopol asupra autorizărilor persoanelor fizice și juridice din România, precum și un monopol asupra contractelor de cadastru sistematic. Asistăm, de asemenea, la o situație în care competiția este înăbușită, iar calitatea serviciilor are de suferit. Mulți dintre colegii mei sunt nevoiți să-și caute de lucru în alte domenii, iar numărul studenților la geodezie a scăzut dramatic.

Contrastul cu o piață liberă și competitivă este evident. Să ne imaginăm o agenție care, în loc să centralizeze puterea, ar facilita accesul corect și transparent tuturor actorilor la proiecte importante, cum ar fi cel de înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară. O astfel de abordare ar stimula inovația, ar îmbunătăți calitatea serviciilor și ar crea un mediu favorabil dezvoltării profesionale. Din păcate, realitatea din trecut ne-a arătat că atunci când o singură entitate deține atât de multă putere, riscul de abuz și de favorizare a anumitor actori este foarte mare.

Noua lege privind înființarea Colegiului Geodezilor este un pas uriaș înainte pentru profesia noastră. Prin această lege, se creează un cadru legal solid pentru exercitarea profesiei de geodez și se promovează competiția loială.

De ce cred că OCPI-urile se vor desființa

Sunt convins că zilele OCPI-urilor, așa cum le cunoaștem acum, sunt numărate. În viitor, acestea se vor transforma în simpli administratori ai unei vaste baze de date GIS, care va centraliza toate informațiile cadastrale ale țării. Rolul lor se va reduce la menținerea și actualizarea acestei baze de date, iar responsabilitatea pentru exactitatea datelor va reveni în totalitate executanților (persoanelor fizice și juridice autorizate).

Cred că este timpul să schimbăm radical modul în care funcționează sistemul cadastral. În loc să avem inspectori de cadastru care să verifice și să avizeze fiecare document, ar trebui să îi transformăm în parteneri ai executanților, implicați activ în procesul de întabulare și înscriere în Cartea Funciară. Astfel, s-ar elimina birocrația și s-ar accelera întregul proces.

Viziunea mea pentru viitorul cadastrului este una în care tehnologia joacă un rol central, iar birocrația este minimizată. OCPI-urile ar trebui să devină simple platforme digitale, iar responsabilitatea pentru calitatea datelor ar trebui să fie clar atribuită fiecărui participant la proces.

Cadastru în România și Radiografia Persoanei Fizice Autorizate de către ANCPI

Înainte ca documentațiile cadastrale să devină digitale, procesul de atribuire a numerelor cadastrale era o adevărată aventură birocratică. Imaginați-vă cozi interminabile, dosare cu tone de hârtii și termene care păreau să se întindă la infinit. Dar cum a evoluat acest proces de-a lungul timpului? Vă invit să facem o scurtă călătorie în timp și să descoperim transformările prin care a trecut modul de întocmire a documentației cadastrale și persoana fizică autorizată de către ANCPI.

La sfârșitul secolului XX, în perioada 1999-2000, cadastrul românesc se află într-un proces de transformare. Schița de cadastru este executată pe foaie milimetrică, se efectuează măsurători topografice clasice: direcții unghiulare și lungimi înclinate sunt incluse în drumuiri planimetrice, iar execuția unei documentații de cadastru este o inginerie. Bisericile sunt la mare căutare, iar inventarele de coordonate pentru turla mănăstirii este noua monedă de schimb între specialiști. Aceasta este perioada în care sunt atribuite primele numere cadastrale, dar omitem să deschidem și Cărți Funciare.

Între anii 2006 și 2014, am asistat la primii pași timizi, dar semnificativi, către digitalizarea cadastrului. Contururile terenurilor și construcțiile sunt „capturate” în format .dxf și stocate pe dischete, pentru a fi apoi transportate fizic către Oficiile de Cadastru, acum unite cu Birourile de Publicitate Imobiliară. Documentațiile de cadastru se realizează în sistemul național de proiecție Stereo’70 (Capitala păstrează încă sistemul Stereo’ Local București) și, astfel, descoperim primele suprapuneri (reale și virtuale) între terenurile învecinate.

Între anii 2014 – 2020, asistăm la o nouă etapă în evoluția cadastrului: întâlnirea dintre cadastru și sistemele informaționale geografice (GIS). Apar fișierele CPXML, iar informațiile textuale sunt introduse direct în baza de date a OCPI, într-un format centralizat și standardizat. În paralel, descoperim potențialul fondurilor europene pentru modernizarea cadastrului, dar și o realitate alarmantă semnalată de Elena Udrea: suprafețele înscrise în titlurile de proprietate depășesc suprafața totală a țării. Municipiul București se aliniază și trece și el la sistemul național de proiecție, dar descoperirea graniței exacte a Capitalei față de județul Ilfov a scos la iveală complexitatea și provocările acestui proces. Chiar și astăzi, litigiile legate de suprapuneri între documentații întocmite în sisteme de proiecție diferite ne amintesc de acele începuturi.

eTerra! Pandemia a adus schimbări radicale în domeniul cadastrului. Dispariția dosarului cu șină și trecerea la depunerea online a lucrărilor, cu semnătură electronică, au simplificat semnificativ procesul. Platforma Epay.ancpi.ro a înregistrat peste 1.5 milioane de extrase de carte funciară în primele 9 luni ale anului 2024, dovedind eficiența noilor metode. ANCPI devine astfel probabil cea mai digitalizată agenție publică din România. Tehnologiile moderne au revoluționat modul în care se realizează lucrările cadastrale, iar topografii, din ingineri experimentați, au devenit piloți UAV la distanță. 

Când se va înscrie în Cartea Funciară ultima proprietate din România?

Am văzut cum a transformat și eficientizat tehnologia modul în care se realizează lucrările cadastrale. Finalizarea procesului de înregistrare sistematică/sporadică a proprietăților din România este mai aproape decât credem. 

Având în vedere tendința clară către digitalizarea și automatizarea lucrărilor topografice, este evident faptul că “felia de pizza” (#CadastruSistematic) dorită de toți acum 10 ani devine tot mai mică. Din ce în ce mai mulți ingineri geodezi înțeleg că nu avem nevoie de “junk food” (#PNCCF) și se reorientează către domeniul privat.

Indiferent în ce ramură a domeniului activați: fie că executați studii topografice, lucrați pe șantier sau practicați topografia inginerească, colectați date pentru GIS sau faceți scanare 3D pentru modelare în BIM, activitatea voastră va fi influențată de Colegiul Geodezilor din România.   

Acest Colegiu ne va oferi cadrul necesar pentru a ne dezvolta profesional și pentru a ne asuma un rol mai activ în societate. Îmi doresc ca această lege să contribuie la:

• Creșterea prestigiului profesiei de geodez;
• Îmbunătățirea calității serviciilor oferite;
• Atragerea de tineri talentați în domeniul geodeziei;
• Consolidarea rolului geodezilor în societate;
• Promovarea transparenței în atribuirea contractelor din domeniu.

Din punctul meu de vedere, Legea 267/2024 reprezintă un cadru legislativ solid pentru exercitarea profesiei de geodez. Prin alinierea la standardele europene și prin încurajarea investițiilor în tehnologie, această lege nu doar standardizează cerințele, ci și deschide noi perspective pentru dezvoltarea sectorului. Prin stimularea competiției și a inovației, legea va asigura un standard de calitate mai ridicat al serviciilor oferite.”